A fi parinte, fie ca este mama sau tata este un lucru foarte important si trebuie luat in serios. Primii ani de viata ai copilului sunt critici. Reprezinta baza a ceea ce el va fi pe viitor. Coportamentul acestuia cand va fi adult, personaliatea lui, deprinderile care si le va forma. Inca de la varste fragede putem intui cum se va slefui pe parcursull vietii.
Multi parinti nu dau atentia necesara copiilor la varsta de 1-2 ani, ci doar strictul necesar crezand ca atunci cand vor fi mai mari, undeva pe la 6-7 ani ii vor putea educa, crezand ca vor intelege altfel lucrurile.
Daca ii creezi mofturi sau il inveti rasfatat de mic, atunci asa va fi mereu.
Ca exemplu am vecina de dedesubt. Are o fetita de 2-3 ani si in fiecare zi, noapte ea plange pana obtine ce vrea. Pur si simplu nu se opreste. Iar parintii alimenteaza mofturile si rasfatul doar pentru a o face sa taca . Nu exista seara in care fata sa nu planga. Acum plange ca altceva nu stie sa faca, dar cand o creste si o ajunge la varsta adolescentei atunci o sa fie tragic pentru parinti.
Pe langa faptul ca trebuie sa le asigura hrana, imbracaminte si adapost ei trebuie sa le asigure o educatie, sa ii faca sa observe diferenta dintre bine si rau, sa ii invete ce este respectul si sa le ofere o armonie constanta in familie un mediu placut in care sa creasca si sa se dezvolte ca si persoane.
Astfel ca e nevoie de comunicare in permanenta, atentionari subtile in cazul greselilor, incurajari, foarte multa rabdare si foarte multa dragoste.
Multi parinti nu dau atentia necesara copiilor la varsta de 1-2 ani, ci doar strictul necesar crezand ca atunci cand vor fi mai mari, undeva pe la 6-7 ani ii vor putea educa, crezand ca vor intelege altfel lucrurile.
Daca ii creezi mofturi sau il inveti rasfatat de mic, atunci asa va fi mereu.
Ca exemplu am vecina de dedesubt. Are o fetita de 2-3 ani si in fiecare zi, noapte ea plange pana obtine ce vrea. Pur si simplu nu se opreste. Iar parintii alimenteaza mofturile si rasfatul doar pentru a o face sa taca . Nu exista seara in care fata sa nu planga. Acum plange ca altceva nu stie sa faca, dar cand o creste si o ajunge la varsta adolescentei atunci o sa fie tragic pentru parinti.
Pe langa faptul ca trebuie sa le asigura hrana, imbracaminte si adapost ei trebuie sa le asigure o educatie, sa ii faca sa observe diferenta dintre bine si rau, sa ii invete ce este respectul si sa le ofere o armonie constanta in familie un mediu placut in care sa creasca si sa se dezvolte ca si persoane.
Astfel ca e nevoie de comunicare in permanenta, atentionari subtile in cazul greselilor, incurajari, foarte multa rabdare si foarte multa dragoste.