Idila cu RATB-ul

Posesoare cu experienta a unui carnet de conducere si a unei masini, statul m-a condamnat la reluarea unei relatii deja esuate cu transportul in comun, pe motiv ca sunt tanara. De fapt, asiguratorii au facut asta, de teama ca nu cumva sa ii pagubesc, desi nu am avut niciodata accidente in trafic.

In asteptarea varstei non-riscante sau a unei mosteniri-surpriza pe care sa o dau plocon asiguratorilor, am reluat vechea idila cu nabadai cu minunatul RATB.

Mirosuri exotice, panorame inedite, barfe de alcov, informatii secrete, arme, sex si droguri, dar si prietenii tinerilor – controlorii. Ca orice tanara, fina cunoscatoare a hachitelor controlorilor, am zis sa mai impart din experienta mea si altora deci, iata cateva intamplari din transportul in comun.

Greu cu CNP-ul Pe vremurile cand eram o tipa cinstita si imi cumparam lunar abonament RATB am avut ghinionul sa uit carteluta in alta geanta. Bun! Ma urc linistita in autobuz, imi gasesc un loc confortabil si ma pregatesc sa vegetez o ora pana la capatul traseului. O echipa de controloare zeloase ma trezeste din atipeala si constat ca nu am abonamentul la mine, dar le prezint cooperanta permisul de conducere. Si ce sa vezi si sa auzi?! Nu e bun, ca nu tine loc de buletin (nici p-ala nu il aveam) fiindca nu au cum sa ma legitimeze! Fara sa comentez la adresa prostiei individelor, le poftesc sa-mi scrie provizoriu o amenda, cu promisiunea ca o anulez a doua zi. Argumentul lor a fost doborator: nu au CNP-ul meu si nu pot sti daca ma numesc asa cum spun! Asta tinand permisul meu in mana... Avand CNP-ul care identifica unic o persoana... Cand au observat ca sunt foarte incantata la auzul cuvintelor “Haideti la sectie” au renuntat rapid.

Vinovat, nevinovat, amenda se plateste! Am avut placerea sa calatoresc si pe baza de bilet electronic. Urcat, validat, calmat. Pana cand urcara controlorii si constatara ca nu am validat cardul. Hmm... mai sa fie! Cei patru barbati au inceput cu amenintari de tot felul si false pretexte, doar-doar reusesc sa ma convinga ca este o minune faptul ca la mine in mana cardul arata a fi validat si la ei nu. Iar discutia nu s-ar fi terminat prea curand fara interventia celorlalti calatori, care au remarcat vagabondul neremarcat de controlori si i-au fortat pe acestia sa coboare cu tot cu respectivul “parfumat”.

Capat de linie ad-hoc. Alta intamplare cu bilet validat a fost prima intalnire cu noua serie de controlori “dotati”. Aia cu smartphone-uri mai scumpe decat leafa medie pe economie, dar platite din leafa tuturor. Ca sa fie mai eficienti cerberii RATB la jumulirea amenzilor de la tineri. Revenind la cazul meu, vin controlorii, imi verifica biletul si declara ca nu l-am validat. Trecuta deja prin circul asta, incep sa explic plictisita ca nu au dreptate, cand aud un argument original: “L-ai validat tu, da' inainte de capat”. Tacere. Imi revin din uimire si combat repede argumentul fiindca eram la Razoare, intr-un 168, iar toata lumea stie ca acesta are capat la Romana. Dar si acum ma gandesc la cata imaginatie are controlorul respectiv!

Idila mea cu RATB-ul continua, dar voi pune capat istorisirilor pentru moment. Dar cu siguranta, voi reveni cu noi episoade pe masura ce relatia mea se va dezvolta si voi avea parte de alte intalniri seducatoare.